Cap17-Un Bebe?!

Luna fara Lora a trecut detul de greu.Diminetile mi se pareau neinsemnate,iar tot ce faceam mi se parea absurb.La ora 9 ieseam cu Barney pe afara,ma holbam la vitrine,veneam acasa si invitam in oras prietenii,pentru a nu mai imi fi dor de prietena mea.Insa ieri dimineata a fost diferit.M-am sculat si am iesit ca deobicei cu Barney pe afara.Cand am ajuns acasa,in usa era pus un bilet.Am deschis usa,am intrat si am deschis grabita plicul pentru a putea vedea ce se afla inauntr-ul sau.Era un fel de vedere,cu imaginea unui bebelus.Am citit mai jos,si am vazut ca Lora imi trimisese acea vedere.Ma anuntase ca va ajunge in curand in tara si ca are sa imi dea o veste minunata.

Am pus mana pe telefon si le-am sunat pe July si pe Mary,invitandu-le la o inghetata.Am plecat grabita de acasa si in cateva minute,eram intr-un taxi.Am ajuns la cofetaria unde trebuia sa ne intalnim,i-am dat tipului de la volan banii necesari,m-am dat jos grabita si imediat le-am zarit pe cele doua,la o masa,savurand fara mine doua inghetate delicioase.Am mers indata la masa lor,m-am asezat,am chemat-o pe fata care lua comanda,mi-am comandat o inghetata cu caramel si nuca si am inceput sa le povestesc despre ce era vorba.

Le-am aratat vederea si am inceput sa ne stoarcem mintea ce avea Lora sa ne spuna.Banuiam ca avea legatura cu un copil,din ce moment avea un bebelus pe vedere,insa nu prea imi venea a crede ca Lora o sa fie mamica,asa ca am renuntat la aceasta idee.

Dupa ce am terminat de mancat inghetata,ne-am ridicat de la masa,am platit si am mers sa ne plimbam prin oras.Ne-am hotarat :mergeam la piscina,pentru ca aveam un chef nebun sa innot.Am trecut pe acasa,mi-am luat costumul de baie si le-am asteptat pe fete sa ajunga la mine.Mi-a venit in minte sa il sun si pe Luca si sa il invit,poate o sa ne distram si mai mult.La usa au sunat cele doua fete,insotite de Tom si Robert,iar dupa cateva minute,timp in care i-am servit cu o ceasca de cafea,Luca a dat buzna in apartament,cerandu-si scuze.

Asa ca dupa ce cei patru iubitei si-au terminat cafeaua,am pornit spre piscina.Ajunsi acolo,mi-am dat imediat lejera rochita,care imi acoperea costumul de baie si m-am aruncat in apa din piscina.Ziua a fost superba,iar eu m-am distrat de minune.Peste vreo 4 ore de stat la piscina,am ajuns acasa,iar acolo,langa usa aprtamentului ma asteptau doua persoane foarte dragi mie:Lora si Aaron.

Lora era cam plinuta,insa nu prea am luat in seama acest mic amanunt,fiind foarte bucuroasa ca ii revad intr-un sfarsit.I-am poftit in apartament si i-am servit cu o bucata de prajitura delicioasa facuta chiar de mine.In timp ce Aaron era in dus,Lora mi-a spus ca are ceva important sa imi spuna.Mi-a dat prima data o veste proasta,ca o sa se mute acasa la Aaron si ca ii pare rau ca nu vom mai locui impreuna,insa mi-a dat o veste buna,as putea spune chiar foarte buna.Era insarcinata,in luna a 3a,iar mie nu imi venea sa cred.I-am felicitat si nu m-am putut abtine din plans.

A doua zi,cand Lora le-a dat tuturor marea veste,July si Mary nu mai puteau de fericire.Mary s-a hotarat sa fie ea nasa,fiindca peste cateva luni avea sa se casatoreasca.Nu imi venea sa cred.Toata lumea se casatoreste inafara de mine si in plus eram suparata pe ea ca nu ne-a spus.Ziua am petrecut-o frumos.Am stat acasa la Aaron si ne-am distrat facand glume,inotand in piscina si mancand tot felu de bunatati.Mi-a placut prajitura facuta de Lora,insa am apucat sa mananc decat o buatica,pentru ca Lora avea o pofta de mancare cum nu se mai vazuse pana atunci.

Seara cand am ajuns acasa,mi-am facut un dus,mi-am luat pe mine rochita de noapte si m-am apucat sa citesc o noua carte.Eram curioasa sa vad despre ce este vorba in ea.Era ora 21:43 cand m-am uitat ultima oara la ceas.Linistea a inceput sa se lase usor,somnul facandu-si si el aparita,insa deodata sunetul unei chitare s-a auzit,acesta fiind acompaniat de inca una si de o vioara.M-am dat jos din pat,am iesit pe balcon si am vazut uimita,cum Luca era afara insotit de prietenii mei si de o adevarata trupa muzicala.A inceput sa cante,iar eu eram atat de emotinata,inat nu mai puteam respira.Am iesit grabita de pe balcon,mi-am luat halatul peste rochita si papucii in picioare si am coborat scarile blocului.Cum am iesit din bloc,m-am dus direct la Luca,am sarit la gatul lui si am inceput sa ii multumesc pentru aceasta serenada minunata.Am fost si mai surprinsa cand a scos din buzunarul blugilor un inel minunat cu o piatra imensa si a spus:”Anne,vrei sa iti petreci restul vietii alaturi de mine?!

Cap16-O nunta pluteste in aer…

DUPA 6 LUNI

Dupa sase luni fericite,in care am avut multe realizari,astazi este o zi importanta pentru mine.In sfarsit astazi este deschiderea cabinetului medical,pe care cu atata efort,am reusit sa il deschid.Cei drept sunt foarte emotinonata,insa ma linisteste gandul ca prietenii mei vor fi alaturi de mine.Lora,asistenta mea,se chinuie de aseara sa isi gaseasca tinuta potrivita,insa nu a gasit nimic care sa o multumeasca,iar Aaron nu mai stie ce sa faca ca sa o calmeze.

La ora 11:45 eram in fata cabinetului.Presa era acolo,impreuna cu intervievista mea prefeata July,iar Mary a venit sa ma suntina,deoarece vroia sa scrie in ziarul ei despre noul cabinet din oras.Eram foarte emotionata.Mai emotionata decat in ziua cand am implinit 18 ani,cand am fost pentru prima oara pe scena si cand am intrat pentru prima oara in studioul de inregistrari.

Din departare,se zarea un tip,care alerga.Alerga asa de repede incat nu i-am putut vedea fata.Am vazut decat ca are un buchet de flori in mana.Presupun ca era un obsedat fara iubita,care vine la o inugurare a unui cabinet medical,pentru a-si intalni “dragostea”.In doua minutea acel tip obsedat se afla langa mine.Nu era nimeni altul decat Luca.Mi-a vanit sa rad,insa am zambit urandu-i bun venit.

La ora 12:00 am taiat funda rosie si am invitat presa in cabinet.Ca de fiecare data,au inceput cu intrebarile.July,care stia mai multe despre mine,a preluat conducerea si mi-a luat ea interviul.

-Buna ziua!

-Buna!

-Ce v-a determinat sa deveniti doctor?

-Sincer de mica mi-au placut copiii,si oamenii in general.Vroiam sa salvez vieti,si iata,ca s-a ivit ocazia potrivita si am profitat de ea.

-Considerati ca sacrificati ceva pentru cariera?

-Poate ca da..poate ca nu.Poate ca sacrific timpul meu liber,in care ma distram in cluburi si in care stateam pe messenger cu prietenii,dar sunt multumita de evolutia mea.Pentru ca nu o sa stau toata viata in cluburi.Trebuie sa fac un sacrificiu pentru a avea o careiera.Si nu cred ca este un maaare sacrificiu.

-Ce specialitate v-ati ales?

-Mi-a placut de tanara,de la liceu sa discut deschis cu oamenii,sa le pot da sfaturi,asa ca mi-am ales specialitatea de doctor psiholog.

-Reusiti sa comunicati bine cu pacientii?

-Da,chiar foarte bine.Imi place ca imi impartasesc din secretele lor si ca sunt niste oamneni maturi cu care pot discuta despre mai multe lucruri intr-o singura sedinta.

-Va multumesc.Si imi pare bine ca mi-ati acordat aceste minute.

-Nu aveti pentru ce.

Ziua de azi a decurs destul de bine.Am ajuns acasa obosita cu o durere foarte mare de picioare din cauza tocurilor.Am pus buchetul de trandafiri rosii in vaza,daruit de Luca,si m-am intins putin in pat.Cand incercam sa adorm,peste mine au intrat Lora,July si Mary,care m-au felicitat pentru ziua de astazi.Am inceput sa vorbim:

-Fetelor,mi-a placut de voi astazi.Multumesc July pentru interviu,Mary sper sa scrii despre mine doar lucruri bune,iar Lora…de ce esti asa de fercita?

-Sa ii zic fetelor?
-Spune-i..

-Ce puneti la cale ,dragele mele?

-Ei bine…eu..Lora,ma casatoresc!
Nu-mi venea sa cred.Pur si simplu nu credean ce auzeam,dar mi-am dat seama ca este adevrat,si am inceput sa tip in toata casa.Am felicitat-o pe Lora si i-am propus ca as putea fi eu nasa..daca nu se suprara si cele cele doua domnisoare care se chinuiau sa imi ascunda asta.July si Mary au zis ca nu se supara,dar doar cu conditia sa fie domnisoare de onoare.Lora a acceptat incantata.

Din acea zi ,am mers cu Lora sa isi caute rochie de mireasa,eu rochie de nasa,iar July cu Mary rochii de domnisoare de onoare,in timp ce Aaron facea pregatirile   celelalte:restaurant,biserica+ornamentele.In tot acest timp am devenit mai apropiata de Luca.I-am propus sa ne cuplam si noi,daca eu sunt nasa,Lora si Aaron sa aiba si un nas.Luca nu a refuzat deloc,oferindu-mi un lantic cu perle albe,pe care sa il port in ziua in care voi fi nasa.

Ziua nuntii se apropia,iar Aaron si Luca nu ne-au spus nimic despre toate cele ce trebuiau puse la punct,deoarece sotul voia sa ii faca sotiei un cadou surpriza.

PESTE 4 LUNI

Iata ca data de 25 august a venit.Astazi este ziua cea  mare.Lora se casatoreste,iar eu sunt nasa.Nu-mi vine sa cred sincer.Acum cateva luni eram la un pas de moarte acum suntem fericiti toti.O sa fie un Happy End cu siguranta.

Lora era foarte emotionata.Niciodata nu am vazut-o sa planga asa de mult,dar asa de furmos totodata.Rochia ei era minunata:alb imaculat,cu un trandafir cu piatra in mijloc…superb.La gat purta un lantic din argint cu pietricele forate mici si dragute,iar voalul era de un alb imaculat,care era prins de minunatul ei coc.

La ora 14:00 eram la Starea Civila.Momentul in care s-a auzit in sala de doua ori “DA”a fost un moment cu totul si cu totul special.Peste 36 de minute am ajuns la Biserica.Am trait momente emotionante,in care am inceput sa plangem cu totii.Cand am ajuns la restaurant,a fost o adevarata surpriza.Scaunele erau imbracate in alb cu verde,culorile preferate ale Lorei.Pe masa erau puse niste aranjamente florale:trandafiri rosi,albi si un crin in mijloc alb.Ringul de dans era imens,apropae incapeau 400 de persoane,bine ca noi eram 200,pentru ca aveam mult mai mult loc.

Ce va pot spune..a fost o nunta speciala.Nu imi vine sa cred ca sunt nasa si ca sunt impreuna cu Luca.Relatia noatra a inceput oficial deabia de 5 luni,insa ne intelegem foarte bine,si sunt sigura ca in curand vom face pasul cel mare si noi.Nunta a constinuat pana dimineata la ora 7:30,cand mirii au plecat in luna de miere in Australia.Astept nerabdatoare intoarcerea lor.

Cap15-A New Beginning

Dimineata,m-am trezit cu o durere de cap insuportabila.Nu stiu daca votca sau muzica au fost de vina,cer e ca una dintre ele pot fi de vina daca imi explodeaza cumva capul.Nu am mai putut adormi din cauza durerii de cap,asa ca m-am hotarat sa ma dau jos din pat si sa pregatesc micul dejun.Doi ani de zile am fost ca o statuie,macar acum cu cateva zile inainte de moartea mea sa ma fac utila.Lora doarme,deci pot pregati micul dejun linistita.Ajung in bucatarie,deschid fereastra si scot capul afara.

Ce pot zice…o zi minunata.Soarele straluceste pe cer inca de la ora 8:45.Cei drept adie putin vantul,dar nimic iesit din comun.Las geamul deschis si ma duc sa iau o farfurie din bufet.Ma gandeam sa pregatesc o omleta.Iau ouale din firgide,le sparg,le ametesc putin si le torn in cratita,in 10 minute  omleta mea este gata.Ma duc la masa,iau trei portocale,le bag in storcator si in trei minute iese un delicios suc de portocale,dulce-acrisor.Pun tacamuri si farfurii la masa,si ma duc sa o trezesc pe Lora.Cu grija ii soptesc la ureche ca a venit vremea sa se scoale.Micul dejun era gata si mai ramanea decat sa se scoale.Somnoroasa,m-a urmat in bucatarie,fara nici un cuvant.Ne-am asezat la masa si ne-am apucat sa mancam.Atunci,mi-am adus aminte ca eu trebuia sa termin cu viata mea,asa ca i-am propus sa mergem impreuna cu cortul,undeva in apropierea unui lac,sa fie o atmosfera destul de frumoasa.Noi doua impruna cu Aaron,Luca,July,Mary,Robert si Tom.

Lora era destul de incantata de idee,acceptand.Cand am terminat de mancat,ne-am imbracat,si am mers pe la prietenii nostri sa le propunem acest lucru.Fireste ca au fost de acord,si au zis ca o idee mai buna nici ca imi putea veni.Asa ca ne-am dus din nou acasa,ne-am pregatit bagajele,si ne-am dat intalnire la ora 13:00 in fata cafenelei de la coltul blocului.Cu o jumatate de ora inaine de plecare,m-am dus la mine in camera si mi-am facut planul.

Daca mergeam in locul pe acre il cunosteam eu,acolo era un pod,si era un moment oportun pentru a imi putea lua zilele.Timpul a trecut repede,parca in favoarea mea,si ne-am intanit cu cei sase prieteni.Ne-am urcat in masini si am pornit la drum.Da…chiar langa pod mergeam.Parca Bart ar vrea sa ma duc mai repede alaturi de el.Peste doua ore am ajuns acolo.Ne-am instalat corturile,iar eu am zis ca vreau sa vizitez zona,insa nu stiam ca Luca ma va urmari.Asa ca am mers pana la pod,si acolo m-am oprit in fata lacului.In cateva secunde am devenit foarte melancolica,lacrimile cazandu-mi pe obraji.Ma gandeam la anii trecuti,cat de frumosi au fost,dar si cat de tristi.Trupa noastra nu mai exista,Bart nu mai exista si in curand eu nu voi mai exista.Asa ca nu mai aveam nimic de pierdut.

Mi-am sters lacrimile cu furie,si tremurand am pus picioarele pe barele podului.Acum era simplu,imi luam avant si…gata,insa chiar atunci,cineva m-a prins de la spate, m-a ridicat in sus si m-a luat in brate.Luca stia ca vroiam sa fac o prostie,asa ca m-a urmarit.Lundu-ma in brate,a inceput sa planga si mi-a spus sa nu mai fac aceasta prostie niciodata.Strangandu-ma parca mai tare in brate mi-a explicat ca Bart a murit,ca asta a fost destinul lui si ca acum eu imi pot reface viata,alaturi de el,pentru ca stia ca Bart ar fi vrut sa fiu fericita.Am inceput sa palng si l-am luat in brate.Stiam ca are dreptate,asa ca am incetat sa ma mai gandesc la moarte si am incpeut sa privesc viata inainte,nu din spate,cum obisnuiam eu pana acum.Asa ca am mers impreuna,destul de fericiti la grup,si am avut si scuza perfecta.Ne intalnisem pe drum si am inceput sa ne uitam la acel rau minunat.Acel rau,care ma putea inghiti.Toata ziua ne-am jucat carti,am facut un gratar si ne-am distrat.Brusc mi-am dat seama ca nu ma mai gandeam la Bart si ca ar fi momentul potrivit sa imi vad de viata,iar Luca chiar ar putea fi persoana potrivita cu care mi-as continua viata.Asa ca salvarea mea,Luca,va fi si persoana pe care o sa o iubesc.Asta mi-am propus,si pana nu reusesc,nu pot renunta.Trei zile am stat cu cortul.A fost frumos,distractiv si..chiar o lectie de viata.

Ajunsi in oras,ne-am continuat viata.Ieseam in cluburi,mergeam la cumparaturi cu prietenele si la film.In acea zi,cand am ajuns acasa,m-am dus la Biserica si la cimintir.La Biserica i-am multumit lui Dumnezeu ca m-a salvat si ca m-a facut sa vad realitatea,iar la cimintir i-am cerut iertare lui Bart ca il voi inlocui cat mai curand.Speram sa ma ierte si sa fie fericit acolo sus pentru mine.M-am intors acasa impacata si l-am sunat pe Luca,fumand linistita o tigara.

Cap14-Pustiu..

Au trecut trei zile de la inmormantarea lui Bart.Am avut cosmaruri in fiecare noapte.Lora ma trezea,imi dadea un calmant,si ma linistea,spunand ca totul este bine.

Dimineata,cand m-am trezit ,am hotarat sa merg in parc,sa ma mai relaxez putin.L-am luat pe Barney,si am plecat.

In parc se vedea ca a venit toamna.Frunze ruginite pe jos,banci pustii,si numai cativa copii impreuna cu mamicile pe langa leagane.Mi-am adus aminte de o intalnire cu Bart in acest parc.Am stat chiar langa banca unde ma aflam.Acum banca era pustie,la fel ca sufletul meu.Vara a trecut si cu ea a luat sentimentele mele si pe Bart.

Tot plimbandu-ma pe alei pustii,m-am intalnit cu Luca.Acesta m-a salutat si m-a invitat seara in club.I-am spus ca o sa il sun si o sa il anunt.Am vorbit cu el,am zambit,pentru ca nu aveam dispozitia necesara sa rad,si mai m-am plimbat prin imprejurimi.

Am ajuns acasa si am intrebat-o pe Lora daca vrea sa mearga cu mine in club in acea seara.Il invitam pe Aaron,pe Tom cu Mary si pe July cu Robert.A acceptat incantata,iar seara,la ora 20:00 eram la club.Ne-am intalnit cu Luca si cu cei 4 iubitei,si am intrat.Era chiar clubul in care in urma cu 2 ani si jumatate ma cuplasem cu Bart.Iar imi amintisem de el,si iar trsitetea a revenit pe chipul meu.Norocul a fost ca Luca m-a luat la dans si am inceput sa uit incet –incet de tristete.Poate incepusem sa il plac?!Dar..nu cred.

In orice caz,eu trebuia sa fiu alaturi de Bart,si asta necesita moartea,asa ca poate nu era atunci momentul potrivit,dar peste cateva zile sigur va venit acel moment oportun.In aceea seara eram hotarata sa dau uitarii totul si sa ma distrez.Am comandat un pahar de votca ,l-am dat pe gat si am sarit direct in ringul de dans.

Cap13-Hours, Days, Months, Years

Zilele trec,iar Bart este nemiscat pe acel pat.Nu mai pot astepta.Doctorii au aceleasi raspunsuri:”Nu puteam spune cand se trezeste.”Ochii nu imi sunt uscati.Plang si zi si noapte,la fiecare ora.Mi se pare ca sunt mai urata,ca am slabit mult si ca viata mea s-a schimbat radical in numai 120 de ore.Nu ca imi pasa de viata mea,cat timp Bart era cum era,insa daca s-ar trezi,nu doresc sa ma vada asa..urata,trista si posomorata.

Prietenele mele nu ma mai pot consola,nu mai au puterea necesara,si simt ca ele il considera pe Bart morta,insa stiu ca el traieste si ca ne vom face o familie,vom fi fericiti pana la adanci batraneti,ca in povestile frumoase.Nu am plecat din spital de cinci zile,de la ziua accidentului,iar Lora imi aduce numai haine negre,de parca as purta doliu.

Bart e frumos si cu ochii inchisi si nemiscat.In spital am cunoscut un baiat,Luca,cu care m-am imprietenit,are grija de mine in timp ce prietenele mele sunt plecate la treburile lor.Si nu ma supar pe ele,pentru ca au viata lor,ca si mine,insa viata mea e Bart,si trebuie sa am grija de ea.

DUPA 3 LUNI.

Au trecut trei luni si nici o schimbare.Luna ianuarie a venit,insa cu ea nici o veste buna,nici o fericire si nici un zambet pe chipul lui Bart.Aceasta situatie era cea mai mare drama pe care am putut sa o traiesc vreodata.Doctorii nici nu mai erau interesati de Bart,l-au lasat asa…parasit intr-o camera infect de imaculata,asistentele nu mai il viziteaza,iar prietenele mele nu mai vin pe la mine.Ele poate au renuntat la ideea ca Bart ar mai putea trai.Poate ca considera ca era o simpla marioneta,care dormea dupa spectacolul lui,spectacolul fiind chiar viata.Numai Luca era alaturi de mine,insa si el credea la fel,ca ar trebui sa il uit pe Bart,sa incep un nou capitol al vietii fara el,insa eu refuzam categoric acest lucru.Nu se putea sa renunt la marea mea dragoste.Si stateam..si asteptam…ore..zile..luni.

DUPA 2 ANI

In ultimii doi ani,situatia a scapat de sub control.Bart inca nu s-a trezit,incepusem sa cred ca nici nu o va mai face.Acesta traia doar cu ajutorul unor aparate.Chiar daca asta era parerea mea,drogostea inca nu se stinsese. In orice loc as fi mers impreuna cu Luca si cu prietenii,gandul emu era la Bart.Intr-o zi am facut o criza,fiindca nu mai suportam sa il vad pe el ….asa de linistit era..dormea asa de profound,fara sa stie ce se intampla in afara acelei camere.

Doctorii au hotarat sa il scoata de la aparate,deci sa il omoare.Nu am fost de acord cu asta,insa nimeni nu ii puteau opri.Aveam 20 de ani.La varsta aceasta totii tinerii isi traiesc viata din plin,insa eu imi traisem ultimii 2 ani intr-un spital,asteptand ca un baiat,care a ramas inca in sufletul meu sa se trezeasca.

Dupa o saptamana de la decizia doctorilor,Bart a fost scos de la acele aparate.Era foarte trist pentru mine,insa si de aceasta data,prietenii mi-au fost alaturi.

A urmat inmormantarea lui Bart.Acolo,au fost niste clipe foarte grele.Nu mi-am imaginat asa ceva niciodata.Am plans cat se putea de mult,chiar nu mai aveam lacrimi.Nu stiam ce se va intampla cu mine acum?Cu cine voi forma o familie?Dar daca el era mort,cum locul meu este mereu alaturi de el,atunci si eu trebuie sa fiu moarta,pentru a-l mai putea vedea inca o data,si voi ramane cu el mereu….

Cap12-The Accident

Daca zilele ar trece in fiecare luna asa de repede,totul ar fi mai usor,insa luna aceasta,zilele au trecut ca vantul; si ce mai zile…De trei zile suntem in luna noiembrie,si azi este ziua Lorei.Cadoul este pregatit de o luna.Un set de bijuterii minunat,cum numai eu ii puteam lua. Banuiesc ca ziua Lorei o sa fie o zi cu totul speciala.Cadouri,muzica,dans,bautura si brajituri,insa nici o zi de nastere nu ar fi frumoasa fara prieteni,asa ca,ne-am hotarat sa strangem toti prietenii Lorei la noi in apartament ,pana sa vina ea de la cursuri,si sa ii facem o surpriza pe care sa nu o uite prea curand.

Zis si facut,inca de dimineata,de cand Lora a iesit pe usa,Bart,Aaron,Tom si Mary au venit sa ma ajute cu pregatirile pentru marea petrecere.Pacat ca July nu era alaturi de noi,fiindca era plecata in vacanta in Austria cu iubitul. In 4 ore,am pregatit casa:am impodobit-o cu aranjamente de petrecere,am intins o masa,pe care am asezat sticle de bauturi,scrumiere,tacamuri si farfurii,si am inceput sa gatesc.La primul fel de mancare,o sa ii servesc cu o supica delicioasa,iar la felul doi,am facut peste la cuptor cu sos. Peste 3 ore,Lora a sosit si a fost foarte surprinsa de ceea ce ii pregatisem.Toata noaptea am baut in cinstea noastra si a prieteniei noastre,am fumat,am mancat(spre uimirea mea,mancarea facuta de bine a fost delicioasa),si am dansat.

Pe la jumatatea petrecerii,la usa a sunat numeni alta decat July si cu Robert,care se intorsesera din vacanta special pentru ziua Lorei.Pacat ca bautura si tigarile s-au terminat,si eu cu Bart am plecat la un supermarket din apropiere sa cumparam cele necesare.Insa cum Bart a sofat foarte repede,la un moment dat,am intrat intr-o alta masina.Accidentul a fost foarte grav.Cand m-am trezit eram intr-o sala de spital.Aveam cateva zgarieturi si mana in ghips,dar imi faceam foarte multe griji pentru Bart.

La cateva minute dupa ce m-am trezit,doctorul a intrat in salon.Am intrebat foarte repede de starea lui Bart,insa stiam ca ceva nu este in regula,deoarece aveam un presentiment ciudat.Doctorul mi-a ca Bart e in sala de operatii,si este intr-o stare critica,nestiindu-se daca mai supravietuieste sau nu.Nu imi venea sa cred.Am inbucnit in plans,iar Mary ,July si Lora deabia ma puteau consola.Minutele treceau asa de greu,incat mi se pareau ore,iar orele zile intregi.M-am plimbat prin tot spitalul ,rugandu-ma sa nu se intample nimic cu Bert.M-am dus la capela din spital si am stat doua ore acoo.Doua ore in care m-am rugat,am plans,si nu mai puteam de durere. Deabia dupa patru ore de asteptare,doctorul a venit sa imi spuna ca pot merge in salonul lui Bart.

Ajunsa acolo,Bart ma astepta si a inceput sa isi ia adio de la mine.Nu ma puteam abtine si am inceput sa plang.Deodata,in timp ce stateam langa el,a lesinat.Am chemat speriata doctorii,iar dupa ce l-au vazut mi-au dau vestea cea proasta:intrase in coma. Partea cea mai proasta este ca nimeni nu stia cand se trezeste,daca mai se trezeste sau daca moare.Puteau trece cateva luni,dar si cativa ani.Nu ma puteam abtine din plans. Nu intelegeam de ce era asa de trista povestea mea de dragoste.Il priveam pe Bart si nu imi venea sa cred ce s-a intamplat.Lacrimile cadeau una si una pe cearsaful alb de pe patul de spital a lui Bart.Oricat de multe sarutari i-as fi dat,tot nu se trezea,tot intanis cu ochii inchisi si cu buzele nemiscate statea.Era asa de trist …ma gandeam numai la moarte.Ce faceam daca murea?Raspunsul era sigur :moare el mor si eu,pentru ca viata mea nu e la fel fara el,fara marea mea dragoste.

Cap11-A Typical Day

Cum va spuneam,o sa va povesteasc ceea ce s-a intamplat ieri,in timp ce Mary era la intalnirea cu Tom.

Dimineata m-am trezit bine dispusa ,m-am dus la baie,am intrat repede intr-un dus rece ca sa ma dezmeticesc,m-am schimbat in ceva comod,si am iesit afara cu Barney la o plimbare,in timp ce Lora dormea dusa.

In timp ce imi plimbam catelul,ma uitam prin vitrinele magazinelor,si ma gandeam ca ar fi frumos sa merg pe acolo cu Lora,poate ne mai cumparam si noi ceva.Cum ziua ei de nastere venea cu pasi grabiti,vedeam ce ii place si ii cumparam.Vremea era    frumoasa.Soarele de dimineata ne incalzea cu razele lui marunte,iar nici un nor nu se afla pe bolta albastra a cerului senin.

Am ajuns acasa si  Lora pregatea micul dejun.I-am povestit despre plimbarea la magazine,si era de acord.Ne-am asezat la masa si am inceput sa discutam despre Mary.Eram foarte curioase in legatura cu intalnirea ei.Dupa ce am terminat de mancat,ne-am dus sa ne schimbam.Eu mi-am luat o rochita galbena ,gentuta mea neagra cu pantofii mei negri si niste margelute,iar Lora si-a luat o pereche de balerinti cu o fustita de blugi sexy si cu un maieut albastru.

Cand ne pregateam sa iesim pe usa,soneria a sunat.Grabita,m-am dus sa raspund,iar la usa era July,care vroia sa  ne invite in oras.De cum a aflat ca noi chiar acolo mergeam,a inceput sa rada.

Ajunse pe la magazine,am inceput sa probam diverse haine.Eu mi-am cumparat o pereche de blugi ,un tricou verde,si o pereche de incaltari sport,iar Lora si July,si-au cumparat tricouri si niste incaltari.Ajunse intr-un magazine de bijuterii,Lora a fost atrasa de un inel cu o piatra foarte mare mov,si de o pereche de cercei cu piatra,care erau la set cu inelul.

Atunci,m-am hotarat sa ii cumpar de ziua ei acel set de bijuterii.

Ne-am plimbat prin tot orasul,iar mai spre seara am mers acasa la Bart.Acesta ne invitase pentru a sarbatori cu el faptul ca a luat permisul de conducere,iar parintii i-au facut cadou un minunat Audi Q7.Am ajuns la Bart acasa,si a inceput toata distractia.Acolo ne-am intalnit si cu Aaron,care,de cum a vazut-o pe Lora a stat numai cu ea.

Toata seara am ascultat muzica,am mancat,am dansat si am vazut un film frumos.La sfarsitul serii,mi-am luat ramas bun de la prietenii mei,si am pornit spre casa impruna cu Lora.

Pe strada am inceput sa radem din tot felul de motive:ba ca un om este mai gras si altul mai slab,ba ca o fata e imbracata prea nu stiu cum,in orice caz am ras tot drumul.Cand am ajuns la usa apartamentului,mi-am cautat cheile si am descuiat usa.Dupa ce ne-am descaltat,am inceput sa ne jucam cu Barney,care se pare ca ne-a dus dorul.Ne-am schimbat la pijamale si ne-am dus fiecare in camera ei.

Somnoroasa,m-am trantit in pat si am adormit.Pe la ora 1 noaptea,cand toata lumea dormea,telefonul suna.Am raspuns grabita si somnoroasa,facandu-mi griji sa nu se scoale Lora.La telefon era July,cu care nu am vorbit foarte mult.

Dupa ce am inchis telefonul,Lora a dat buzna la mine in camera si ma intreabat ce s-a intamplat.I-am spus ca la telefon era July si ca m-a anuntat ca pleaca in Austria intr-o mini vacanta impreuna cu Robert.Lora s-a bucurat si a iesit somnoroasa din camera.Dintr-o data luminile s-au stins,iar somnul a pus stapanire peste noi.