-Da.Nu este uimitor ca Rob m-a cerut in sfarsit de nevasta?

-Ba da.Asa este.Nu mi-am imaginat ca te vei casatori vreodata cu Rob.

-Anne are dreptate.Nici eu nu as fi crezut.De 12 ani stati impreuna si deabia acum v-ati gandit sa va uniti destinele.

-Pentru ca deabia acum ne-am dat seama ca stim cu adevarat fara cine nu putem trai.Nu putem trai unul fara celalalt.

-Vai..ce romantic.Cand o sa ma fac mare,eu sigur imi voi da seama din prima clipa care este adevarata mea dragoste.

-Mara,la varsta ta,adevarata dragoste ar trebuii sa fie familia,fiindca este inacceptabil ca la 8 ani sa te indragostesti.

-Mami..ai dreptate.

Poate va puteti da seama ca aceasta a fost o discutie intre 4 persoane:July,Lora eu si Mara,fiica mea.July tocmai ne anuntase ca s-a logodit cu Rob dupa 12 ani de asteptare.Pacat ca Mary nu a fost de fata,fiindca a trebuit sa plece datorita jobului ei pana in Franta,iar Tom desigur ca a insotit-o.
Mai spre seara,pentru a adormi,a trebuit sa le citesc copiilor o poveste,si am ales “Frumoasa din padurea adormita”.Chiar daca nu am reusit sa ii adorm,le-am captat atentia.La sfarsitul povestii,Mara mi-a spus:

-Mami,dintre toate povestile pe care mi le-ai citit,aceasta imi place cel mai mult.

-Si stiu si de ce iti place.

-Da?!

-Da.Iti place doar ca printesa a dormit asa de multi ani fara sa imbatraneasca.Chiar daca esti mica,draga mea,esti fata,si stiu cat de mult te pasioneaza fardurile,hainele sau cosmeticele,insa esti cam micuta pentru toate astea.

-Mami,pe mine ma pasioneaza roboteii si masinutele.Si  chiar mi-ai dat o idee.De ziua mea vreau un soldat robot care sa se stranga,transformandu-se intr-o masina si mai vreau si un p….

-Hai mai bine culca-te si mai vedem ce iti va iau de ziua voastra,pentru ca este ziua voastra draga,nu numai a ta.Acum noapte buna!

-Noapte buna mami!

-Dumnezeule,intr-un final fericit,am reusit si eu sa ii culc.

-Anne,nu inteleg de ce nu iti angajezi o bona.Daca nu mereu,macar pana c trece nunta Julyei.Luca vine tarziu de la serviciu,tu unde pleci ii iei cu tine sau ii duci la mama ta daca ea este acasa.Parca nu mai ai avea viata personala,iar de la un timp esti si un dezastru in bucatarie.

-Cum?!Dezastru in bucatarie?Nu este adevarat,cel putin nu cred.

-Spune-mi,ce realizari ai avut tu in bucatarie?

-Pai..poate putina mizerie,si o tentativa de incendiu….

-Lora are dreptate,Anne.Inca putin timp fara sa iesi in oras,petrecut numai si numai cu copiii si o sa ajungi la un spital  de nebuni.

-Aveti dreptate,si in plus stiu bona perfecta.

Din aceea zi,am stat linistita,fara nici o grija.Bine..fara nici o grija,in afara de rochia pentru nunta Julyei,pentru ca eram atat de confuza.Dupa doua saptamani,pregatirile pentru nunta au inceput in adevaratul sens al cuvantului.Lora si cu mine,ne cautam rochii de domnisoare de onoare,pe cand Mary o ajuta pe July sa isi caute rochia de mireasa,in acelasi timp cautandu-si si ea rochia de nasa.

Dupa o luna jumatate de cautare,in sfarsit mi-am gasit rochia potrivita.era mov,lunga pana la genunchi,cu falduri ca niste voaluri,legata la gat in forma de V,in spate fiind model de bretea,cu niste pietricele albe,de efect.Cand m-am intalnit cu Lora sa imi arate si ea rochia ei,mi-am dat seama ca rochia era identica cu a mea.Singurul lucru care le diferentia era culoarea.A mea era mov si a ei era galbena.Rochia lui Mary era albastra,lunga,dreapta,avand un model asemanator la gat cu rochia mea si a Lorai.

Cea mai importanta rochie,adica a miresei,nu exista.Fiindca nu a gasit rochia si mai erau doar trei saptamani pana la nunta,s-a decis,pleca la Paris,capitala dragostei,unde erau renumite magazine de rochii de mireasa.Este adevarat ca avea foarte multe emotii,insa cand s-a intors,avea intr-o imensa cutie o rochie alba,frumoasa,care se potrivea perfect cu personalitatea ei.Cu o trena nu foarte lunga,fara un model anume pe ea,ii venea excelet prietenei noastre.

Ce avea special era o suprapunere a materialului de la bazin in sus,astfel formand niste bretele grosute.Imbracamintea nasului sau a cavalerilor de onoare,nu este foarte importanta.Un costum,o camasa si o cravata si gata tinuta,insa cea a mirelui este cat de cat importanta.Costumul a fost alcatuit din niste pantaloni albi de stofa cu un sacou si o camasa de aceeasi culoare.De asemenea,importante au fost si accesoriile si coafurile.Eu am purtat o pereche de cercelusi mov,iar Lora o pereche de cercei din argint lungi.Mary si-a pus o pereche de cercei cu pietre lungi,si o bratara mai groasa din argint,putin patratoasa.July a avut o pereche de cercei din aur cu o piatra foarte frumoasa,asemanatori cu colierul,iar pe cap,nu a avut voal.Si-a prins parul cu un fel de coronita din trandafiri albi.Mara a avut o rochita roz,iar Les un costumas negru.

Ziua nuntii a sosit.Sala unde avea loc petrecerea era decorata cu trandafiri rosii,iar culoarea predominanta era albastrul marin si desigur,albul.Pe mese erau asezate cosulete cu fructe si veze cu flori.Langa fiecare farfurie se afla cate o umbreluta alba cu dantela,pe care scria July si Robert,si data casatoriei.Toti invitatii au fost primiti calduros de catre nasi si miri,dand cu ei noroc.Un moment foarte placut,pe care nu il voi uita prea curand a fost acela cand a trebuit ca mirilor sa li se dea verighetele.Les a dus pernita cu verighete,pe cand Mara ducea cosuletul cu flori.O familie fericita era si Lora impreuna cu Aaron si micuta Johanna,care a dormit aproape toata slujba.

Cum Mara si Les nu au mai fost pana atunci la vreo nunta,au fost placut impresionati,asa ca urmatoarea zi,m-a pus pe mine si pe Luca sa le aratam poze de la nunta naostra.A fost destul de frumos,deoarece mi-am adus aminte de acele vreumuri.Trecusera aproape 8 ani de zile de cand eu si Luca eram casatoriti.In 8 ani,viata mi se schimbase radical.Inca mai tin minte cand Bart a murit,inca mai tin minte rarele dispute dintre mine si prietenele mele si inca mai tin minte incercarea noastra de a face o trupa.O incercare care nu esuase complet.Imi place mult sa cant.Asta faceam de cand eram copil,cantam sia sta fac sia cum,inainte sa ii adorm pe copii,sau cand el pregatesc cerealele de dimineata.

-Mami,ne povestesi te rog cum l-ai cunoscut pe tati?

-Da dragule,o sa va povestesc,dar nu acum.Sunt prea obosita,si nu as putea sa va termin povestea.Dormiti in aceasta dupa-masa si diseara o sa va incep o poveste foarte draguta.

-Bine mami,asa o sa facem.

Chiar daca nu vroiam ca seara sa vina asa de repde,s-a intamplat.Mara si Les au facut baie,in timp ce eu aproape ca imi pierdeam mintile in dormitor.Nu stiam ce poveste sa inventez.

-Anne,ce faci singura pe intuneric?

-Luca…eu..ma gandeam ce poveste sa le spun copiilor.Nu am pic de imaginatie.

-Bucatica mea de zahar,azi,copiii ti-au cerut sa le povestesti cum ne-am cunoscut.Ce-ar fii sa le povestesti totul?Si la finalul povestii le spui adevarul,ca de fapt asta e povestea ta.

-Ai dreptate,iti multuesc foarte mult.
[...]

-Gata copii?Sunteti in pijamale?

-Da..si suntem pregatiti de poveste.

-Bine.

In camera,decat o mica pata de lumina a ramas,iar eu eram pregatita sa incep.

-Hmmm..Era odata,o fata care era mult mai mare decat voi.

-Era cat tine sau cat tati?

-Nu.Avea 17 ani.

-Si era printesa nu?

-Nu..

-Atunci era sotia unui robot?

-He he he.Nu nici pe departe.Era o fata simpla de 17 ani,care s-a indrgostit de un baiat chipes.Foarte chipes.

-A..ca in Cenusareasa nu?

-Mai,mai ma intrerupeti mult?

-Nu..scuza-ne.

-Asa..deci fata s-a indragostit.Baiatul si ea traiau o poveste foarte mare de iubire.Fata avea si ea 3 prietene,insa din cauza acestui baiat s-a certat cu ele.

-Si mami,scuze ca te intrerup,dar cum ii chema?

-Pe fata o chema cum ma cheama pe mine,Anne iar pe baiat il chema Bart.

Ceea ce nu stiam era ca Luca era langa usa,ascultand toata povestea.

-Mami?!Crezi ca poti rezista doua ore?

-Sigur…Ce crezi,ca ai o mama care nu poate rezista doua ore sa se uite la un spectacol de circ?

-Nu…sigur ca nu.Cum poti crede asa ceva?

-Ma gandeam si eu.

Bineinteles ca puteam rezista doua ore.Drept cine ma ia?Am 29 de ani,sunt matura si ma pot uita linistita la un amarat de spectacol,fara a avea emotii.Bine..recunosc.Circul niciodata nu a fost unul din locurile mele preferate unde vroiam sa ma duc.Era destul de greu sa vad cu acei oameni fac ceea ce fac,fara sa pateasca nimic.

Povestea mea a inceput acum muulti ani,cand aveam 7 ani si m-am dus pentru prima oara la circ.Atunci,o frumoasa fata,cascadoare,a ratat aterizarea si a cazut,astfel rupandu-si piciorul drept si fracturandu-si mana.De atunci nu mai m-am dus la circ.Imi era destul de teama sa ma duc,deoarece nu stiam ce se putea intampla.Daca cineva patea ceva mai rau?Daca era o muscatura de leu,sau poate o aterizare mortala?Din cauza circului am devenit o fire puitn paranoia.

Nu doream sa ii duc pe copii mei la circ.Le-am povestit intamplarea mea din copilarie,insa ei nu au bagat de seama ce le-am spus si impreuna cu tatal lor au cumparat 4 bilete la circ,de aceea am fost nevoita sa ajung intr-un cort,pe un scaun,cu inima la gura,curioasa si emotionata,nestiind ce se va putea intampla.Poate ca va avea loc un accident care ar putea marca copiii pe viata.

Fel de fel de ganduri imi treceau prin minte in acele momente.Incercam sa ma consolez singura.Imi ziceam ca nu se va intampla nimic,insa acele imagini din copilarie,reveneau in mintea mea incontinuu.Un lucru era cert.Chiar daca ma aflam intr-un cort,asteptand sa inceapa spectacolul,circul nu va fi niciodata preferatul meu.Il urasc,la fel cum urasc acei acrobati si toti acei clovni cu nasul rosu si cu floare in piept.

Spectacolul a inceput.Deschiderea a fost facuta de doi colvni,care s-au prezentat si au inceput sa danseze si sa rada.Cat de patetic.Cum te poti imbraca cu acele haine mult prea largi si sa iti pui acel nas rosu de care rade toata lumea?Mai mult ca sigur te faci de rusine.Ce oameni fara personalitate..

Dupa ce “minunatul” spectacol al clovnilor s-a terminat,in arena a intrat o trupa formata din 8 atletici,4 fete si 4 baieti,care au prezenta un spectacol minunat.Se parea ca erau niste profesionalisti,deoarece nu au avut plasa,in cazul unui accident..La un moment dat,spectacolul chiar m-a captivat.Acele sarituri in aer mi-au amintit de vremea copilariei,insa acum nimic rau nu s-a intamplat.In scena a aparut si imblanzitorul de animale sau mai bine zis doar de pasari,deoarece a facut un adevarat spectacol.

Cu ajutorul a zece porumbei,intregul loc in care s-a desfasurat actiunea,a fost ca o poveste pentru cei mici,care a putut capta atentia si celor mari,sau cel putin a mea.Porumbeii faceau diverse lucruri:zburau,veneau pe langa public,se duceau la stapanul lor,ba chiar ascultau odinele.

-Vino aici!Du-te acolo!Adu-mi acea palarie!Intra in colivie!

Fiecare proumbel asculta ordinul,il executa dupa care,drept multumire la aplauzele noastre,facea un tur la intreaga sala.

Pot recunoaste,ca un moment cu adevarat inspaimantator a fost acela cand tigrii siberieni au venit in arena impreuna cu imblanzitoarea lor,frumoasa Ycola,pentru a ne arata numarul lor.Ycola avea un minunat costum stralucitor si un bici in mana cu care putea stapani fiecare tigru dintre cei cinci.Fiecare tigru trebuia sa sara prin cercuri de foc.Prima data a fost un singur cerc,insa dupa aceea,spectacolul a continuat cu trei cercuri.Daca tigrii isi faceau treaba corect primeau cate o halca de carne,daca nu,drept pedeapsa o lovitura de bici peste bot.Frumoasa imblanzitoare stia sa ii bata in asa fel incat sa nu ii raneasca(daca asta se numea bataie).Ea nu dorea sa ii raneasca,de aceea din fiecare lovitura de bici,aceasta facea o adevarata joaca,insa tigrul isi putea da seama de greseala lui,repetand numarul si primind drept recompensa o halca de carne.Deoarece acestia trebuiau fi in centru atentiei,Ycola nu tinea cont de apluzele publicului,fiind foarte concentrata asupra muncii ei,straduindu-se ca spectacolul sa iasa perfect.La terminarea acestuia,cand tigrii ieseau din arena,aceasta multumea publicului.

Am avut parte si de numere,in care nu erau incluse sariturile,tigrii,sau porumbeii.Dansul tiganesc,care a impresionat pe toata lumea,nu avea nevoie de prezentare.

-Acum,dupa ce tigrii au plecat,iar porumbeii sunt in colivii,putem privi incantati un minunat dans tiganesc.

O simpla prezentare si un incantator dans,plin cu piruiete.In momentul dansului,a avut loc un joc de lumini specific dansului.Ceva care chiar m-a impresionat la acest dans a fost focul,ca de tabara,facut in mijlocul arenei,pe langa care tigancile au dat din solduri,iar barbatii au dat din picioare.La terminarea dansului,si-au facut aparitia,din nou,cei doi clovni,care au devenit simpatici.Pic si Poc,au inceput sa se bata cu baloane cu apa,sa imite animale sau sa recite poezii.

-Stie cineva de ce zboara pasarea?

-Nu.De ce Poc,stii tu?

-Da..ca are aripi.Dar stie cineva de ce a trecut rata strada?

-Nu.De ce?

-Fiindca asa a vrut ea.

Acest gen de glume urmate de aplauze si de rasete.

Acestia au invitat in arena cativa copii,pe care ii ruga sa le spuna o poezie,sa imite cate un animal sau sa nimereasca o bucata de lemn vechi cu un balon cu apa,astfel castigand un balon facut de ei,cu forma dorita.Printre acei copii s-au aflat si ai mei,care au spus cele mai haioase glume,au imitat cele mai haioase animale,insa in loc sa nimereasca lemnul vechi cu balonul,au nimerit fata unuia dintre clovni.

Cand spectacolul clovnilor devenise mai interesant,acestia au disparut,iar in locul lor a aparut un magician dragut,cu un joben negru si cu pelerina rosie de ploiae.Destul de ciudat.Nu mai vazusem pana acum un magician cu pelerina de ploaie,insa orice este posibil.

-Vai..ma iertati.Am confundat pelerinele.

Publicul a inceput sa rada.

-Ala bala portocala si hop apare pelerina.

Inca un val de aplauze si de rasete.

-Nu stiu ce gasiti de ras.A sigur..in locul pelerinei mele a aprut alt ceva?Dar ce?Nu imi pot da seama..sunt asa de prostut…

-Domnule,aveti un cearsaf in loc de pelerina,iar costumul a fost inlocuit cu o pijama cu elefanetei.

-Multumesc Tania.(Tania fiind asistenta magicianului).Nu stiu ce are aceasta bagheta.Poate s-a stricat.

Si in urmatoarle secunde,Tania a fost lovita in cap de cateva ori cu bagheta.

-Asa..poate acum va merge.O…scuze nu stiam ca acesta este capul tau.

Rasetele erau din ce in ce mai  puternice.Chiar si eu incepusem sa rad.Poate circul nu era chiar atat de rau.Magicianul acela a fost grozav.A scos din jobenul lui iepurasi,soparle,ba chiar un pui de urs pandaSi ca tot veni vorba de ursi,un moment destul de amuzant a fost acela cand un pui de urs,impreuna cu imblanzitoarea lui si-a facut aparitia.Micutul Joe facea totul invers.Daca imblanzitoarea Tiffany ii facea semn sa stea jos,acest se ridica si se plimba de colo colo.Daca aceasta ii facea semn sa se opreasca,acest incepea sa faca tumbe ,astfel ametind.Publicul s-a distrat de minune la acest numar,iar Mara si Les au ras impreuna cu mine si cu Luca.

Dupa doua ore si un pic,spectacolul se termina si toti se ridicara in picioare dansand pe muzia pusa de clovni.Un minunat spectacol,de nota 10.Mi-am amintit de copilaria mea,si m-a determinat sa ma hotorasc sa ii aduc pe cei mici mai des la circ,deoarece nu merita sa isi piarda copilaria aiurea,stand in casa la PC si uitandu-se la desene animate.

Mara,impreuna cu Les si Luca au fost mandri de mine ca am rezistat doua ore fara sa ma plang,iar eu am inceput sa rad de cum i-am auzit.

-Fiti seriosi…eu ador circu.Ce v-a facut sa credeti ca nu pot rezista?Ha Ha Ha!

Am ajuns acasa destul de obositi,insa am mancat,iar dupa aceea am tras un pui de somn.Spre seara,am primit odihniti musafirii.Marei si lui Les nu li s-au oprit gura pana cand nu au povestit intregul spectacol;de la inceput pana la sfarsit.Au povestit cu au spus ei glume,cum au ras de mine si cum ma vor duce din nou la circ.

-Nu nu nu,asta nu se va intampla prea curand.Ce credeti,ca ador circul?Va rog…cine suporta acei maimutoi cu nas rosu si cu pantofi imensi?

-Nooooi!au raspuns in cor cei prezenti.

-Cum sa nu…

-Va multumesc!Inca unul m-ar fi doborat,si asa imi este destul de greu cu doi.La revedere!

Ziua a inceput bine.Fara nici un copilas pe drum,deci fara mai multe griji.Mi-ar prinde bine putina relaxare,de aceea o sun pe mama sa vina sa stea cu cei mici,astfel eu si Luca am putea merge intr-o mica vacanta pentru a putea dormi fara tipete si urlete.

-Mama?!Pot sa te rog ceva?

-Spune scumpa mea.

-Te rog sa vii sa stai cu astia micii 3 zile.Eu si Luca plecam intr-o mica vacanta,pentru ca avem foarte mare nevoie.

-O sa vin.La ora 13:30 sunt la tine asa ca grabeste-te si fa mai repede bagajele.

-Bine.Multumesc.

Sincer nu stiam foarte bine unde sa merg.Eram nehotarata.Vroiam sa ma relaxez la plaja,dar in acelasi timp vroiam sa ma dau cu saniuta pentru a imi aminti de vremurile frumoase ale copilariei mele.M-am decis sa merg la Miami la plaja 3 zile.Am ajuns repede acasa,i-am zis sotului meu sa aiba grija de copii in timp ce eu pregatesc bagajele.Mama a sosit la timp sa isi ia ramas bun de la noi si sa suporte micutii tirani.

Am ajuns pe plaja.Soarele stralucea,iar valurile te indemnau parca sa mergi la surf.Imi era foarte dor de plaja si de apa.Descrierea plajei este destul de obisnuita.Nisipul este fin,cerul neobisnuit de albastru,mult soare,un ocean intreg in care poti innota si palmieri care se leagana in usoara adiere a vantului.

Ma simteam destul de bine.Fara plansete,doar eu si Luca,apa care parca ma astepta si nici un copilas care mi-ar putea strica buna dispozitie.Parca as fi fost un robot,m-am dus direct la malul apei,mi-am bagat picioarele in apa pentru a ma obisnui cu ea si am incercat sa intru,insa am fost brusc intrerupta de un ingrozitor copil care zbiera la mama lui.

-Vreau in apa!Vreau colacul!Acum!(urmat de un tipat care m-a trezit din concentrarea mea)

Mini-vacanta a fost minunata.Ne-am plimbat de-a lungul falezei,am mers prin magazine,am mers in cluburi si am dansat pana in zori.Intr-o zi am fost intr-o scurta croaziera in Bahamas.Apele ce inconjoara Bahamas sunt calde si de adancime destul de mica,astfel incat am putut face scufundari.

Plaja a fost minunata,cu cer senin si vreme calda si un minunat nisip fin si alb.Datorina terenului de pe faleza,ne-am putut bucura de plimbari cu bicicleta,astfel amintindu-mi de vremea copilariei.Am avut parte de o zi perfecta de plaja.Intinsi pe sezlonguri,cu o bautura racoritoare in mana ,sub umbrela verde.Dupa terminarea bauturii,m-am putut relaxa in minunatul hamac.

La putin timp dupa aceea am fost foarte fericita,pentru ca l-am batut pe Luca la un meci de volei pe plaja.Dupa ce am luat masa de pranz,am fost impreuna cu Luca la masaj.Sincer cred ca aceasta vacanta ne-a priit,pentru ca ne-am intors acasa mai veseli si am putut suporta plansetele copiilor.

Dupa cateva luni de la intoarcerea noastra,Lora si Aaron ne-a propus sa fim nasii micutei Johanna.Botezul a avut loc la Biserica Sf.Cross,iar petrecerea la o pensiune cu gradina si multa verdeata.Datorita invitatilor in numar destul de mare,petrecerea a avut loc si in interiorul pensiunii,dar si afara.

Foisoarele din gradina au fost decorate cu dantela crem si accesorizate cu ingerasi si flori naturale.Deasupra meselor pluteau aripi de ingeras destul de discrete,iar invitatii au primit cate un ingeras din portelan.Mesele au fost decorate cu matase alba,iar pe ele au fost puse decoatiuni florale si ingerasi din portelas foarte dragalasi.Si baloanele multicolore au fost prezente,astfel incat copilasii prezenti s-au putut distra.La sfarsitul serii,pe cer si-au facut aparitia mii de culori,care ne-au incantat timp cateva minute.Scarile pensiunii au fost decorate tot cu dantela crem,iar pe fiecare treapta se afla cate o lumanare in forma de ingeras de diverse culori.

Tortul a fost delicios,chiar si acum ii mai simt gustul.Avea forma unui castel facut din cuburi,iar in varf avea un ingeras,sau mai bine zis o fetita ingeras,care ne zambea frumos.Parintii micutei nu si-au putut stapani emotiile si au varsat cateva lacrimi.Micuta Joahanna era foarte fericita.Toata seara a zambit,a inceput sa planga cand a auzit zgomotul artificiilor,insa zambetul i-a revenit pe fata cand a vazut tortul.

Pot spune ca m-am emotionat putin la Biserica,cand am luat-o in brate pe micuta printesa,pentru ca asta reprezinta Johanna pentru parintii ei.O adevarata printesa.Imbracata intr-un costumas foarte dragalas,alb,cu o bonetica pe cap si cu un zambet incantator,a uimit toti invitatii.

Costumasul Lorei a fost alcatuit dintr-o rochita dragalasa albastra,scurtuta,bufanta si un minunat bolero,tot albastru.Aaron a fost imbracat intr-un costum negru cu o camasa rosie,fara cravata sau chestii deastea la gat.A…si Lora a avut in cap o mini palarie neagra si cu niste pantofi cu toc tot negri,care mai pe seara au fost inlocuiti cu niste balerini negri simpli,care o prindeau foarte bine.

Rochita mea a fost destul de comoda.Crem,cu pete negre,terminata cu o danteluta,s-a potrivit perfect cu pantofiorii mei albi.Nu am avut cine stie ce coafura.Mi-am lasat parul pe spate.Deoarece parul meu este drept,nu a mai fost nevoie sa il indrept cu placa.Luca a avut la fel ca Aaron un costumas negru cu o camasa verde,fara nici o cravata sau mai stiu eu ce.

A trebit sa stau in spital cateva zile,dar a fost mult mai linistitor decat ultima data,pentru ca eram alaturi de cele mai scumpe persoane,iar acest lucru ma linistea complet.Dupa trei zile am ajuns acasa,am pus copiii in patuturi si m-am dus la baie sa imi fac un duc,pentru ca mirosul de spital si de medicamente era inca pe pielea mea.Dupa aceea m-am dus sa le fac baita copiilor,iar eu eram foarte emotionata pentru ca imi era teama sa nu ii scap,asa ca am chemat-o pe mama sa ma ajute ea.Din fericire totul a iesit bine.

Prima data cand am iesit cu carucioru a fost a doua zi dupa ce am venit de la maternitate.I-am plimbat pe micuti prin parc,pe la magazine,bine doar pe langa magazine,dar i-am dus si la bunici sa se joace cu ei in timp ce eu faceam cumparaturile impreuna cu Luca.E frumos sa ai grija de micuti,insa e foarte tragic ce se intampla noaptea,chiar daca camerele lor sunt separate,daca unul plange sigur incepe si celalalt,iar eu si Luca nu mai stiam ce sa facem sa nu mai planga.

Luca nu mai era bun de nimic la serviciu,era foarte obosit,iar cafeaua se termina foarte foarte repede de la un timp.Seara ne-am dat seama ce sa facem ca sa adorma mai repede.Le citeam povesti una dupa alta,astfel incat ne duceam la noi in camera si cadeam rupti de obseala in pat.

DUPA 8 LUNI

Dupa 8 luni a sosit momentul mult asteptat:botezul.Nasa Marei este  Lora,iar nasa lui Les este Mary.Botezul a fost foarte frumos.Invitatiile sunau ceva de genul:”Dati-ne voie sa ne prezentam,suntem copiii familiei Petterson,si ne cheama Mara si Les.Odata cu venirea noastra pe lume vrem sa va uram “Bine v-am gasit!”si sa va invitam la botezu nostru de pe data de 20 iulie la biserica Sf.Park la orele 14:30,unde ne vor tine in brate nasii nostrii:Lora si Aaron King si Mary si Tom Anderson.Ne vom cunoaste mai bine la petrecerea noastra care va avea loc la Cabana Verde.”

Iata ca ziua de 20 iulie a venit cu pasi grabiti,iar noi eram cei mai frumosi parinti cu cei mai furmosi copii.Biserica a fost decorate cu un covor rosu , iar intrarea a fost marcata de 2 amfore albe de ceramica decorate cu flori. Cristelnita a fost atractia tuturor, totul fiind o simfonie de tull roz si albastru, flori si panglici,lumanarile de botez fiind decorate cu papusi de portelan si aranjamente compacte de minitrandafiri roz si albastrii.Pentru decorarea meselor si scaunelor am folosit tafta crem cu broderie aplicata. Scaunele au fost accesorizate cu un arajament special,realizat din tull fin roz,albastru si o papusa din portelan. Astfel fiecare scaun a avut cate o papusade portelan, model unicat, care a fost oferita invitatilor, la final, ca amintire.
Mesele au fost decorate cu sfesnice regale argintii. Fiecare sfesnici a fost imbracat in coronite de minirose roz si albastre, delicate si compacte..
Intrarea in restaurant s-a facut pe covor rosu delimitat de sfenice inalte de 2 metri cu brate pentru lumanari, imbracate in tull si flori, iar primirea invitatiilor a fost facut pe acordul unui cvartet de exceptie .
Fiecare invitat a fost intampinat si condus la masa de catre hostesse imbracate in ingerasi.
Pentru toti copii invitati la botez, am amenajat un loc special pentru joaca, iar copii au fost distrati de 2 personaje indragite de ei : Spiderman si Batman.

A fost o zi cu totul memorabila,iar ceea ce conteaza cel mai mult a fost faptul ca ne-am distrat foarte bine.

La doua luni de la botez,Marei i-a dat un dintisor.Atunci chiar nu am mai putut dormi noaptea,pentru ca plangea incontinuu,iar eu deja nu mai steam ce sa ii fac sa o linistesc.Colac peste pupaza si lui Les i-a dat un dintisor,iar acum puteam sa imi iau adio de la noptile mele linistite in care dormeam fara probleme.De acum incolo aveam copii si asta nu era cea mai rea problema…daca as mai fi avut unul?!Oare ce se intampla?

Soarele stralucea foarte tare,iar cerul era mai limpede ca niciodata.Ziua aceasta era foarte speciala pentru mine.de aceea m-am trezit de dimineata si am pus toate lucrurile la punct.Era adevarat:astazi ma casatoream,iar mie nici nu imi venea sa cred.De doua saptamani nu l-am mai vazut pe Luca si imi era foarte dor de el,insa eram atat de emotionata,incat nici nu ma mai gandeam la el.Rochia trebuia sa fie aranjata,nici macar putin sifonata;buchetul de trandafiri albi era in apa(nici macar o frunza ofilita),iar pantofii albi erau in cutia lor,gata sa iasa afara.
La ora 10:30,July era la mine pentru a ma face frumoasa,iar cu ea a venit si o veche prietena de a mea,pentru a ma coafa,pentru a imi pune voalul si pentru a ma machia.Ma tot gandeam la cum o sa iasa ziua aceasta si imi faceam mii de griji.Nu voiam sa iasa nimic rau..Peste doua ore eram gata.M-am privit odata in oglinda si nu imi venea sa cerd ca sunt chiar eu.Nu ma puteam abtine sa nu ma uit in oglinda.Rochia era minunata,iar buchetul de trandafiri se potriveste perfect cu :decoratiuni,rochia de mireasa si decoratiunile florale din biserica.
Peste vreo doua ore,m-am intanit cu Mary la ea acasa,si am asteptat sa vina cele doua masini,pentru a ajunge la Biserica.Ajunse la Biserica,am asteptat sa vina viitorii soti ,iar cand au venit ne-am dat jos din masina si am intrat in Biserica.
Decoratiunile florale erau minunate.Cu trandafiri albi,crini si orhidee.Intrarea in Biserica mi s-a parut un moment foarte frumos.asa incat va voi putea descrie rochiile si costumele de pe cei prezenti.Pot incepe cu rochia mea de mireasa.Alb imaculat si simplitate,acestea sunt cuvintele ce pot descrie rochia mea.O rochie destul de simpla cu un model dragut,in bretele si bufanta,cat despre rochia lui Mary pot spune ca a fost si aceasta foarte draguta..Dreapta ,alba desigur si cu un trandafir micut ,a atras privirile multor persoane.Rochiile naselor au fost foarte diferite.Pe cand rochia Lorei era albastra scurtuta,in bretelute,a Julyei a fost putin mai lunga,avand doua culori,negru si alb.Mirii au fost imbracati in alb,iar nasii in negru.
Ce pot spune despre slujba:a fost foarte emotionanta si frumoasa,astfel incat m-a facut sa plang.Nu numai de emotie,ci si de fericire.Cand am iesit din Biserica,am pasit pe un covor rosu,care ducea pana la masini,insa ne-am oprit timp de cateva minute sa facem poze,dar si sa dam drumul porumbeilor albi in aer,pentru a putea zbura in voie.
Intrarea in vila,pentru ca acolo s-a desfasurat petrecerea,a fost marcata de o arcada de flori naturale, iar drumul pana la masa mirilor a fost delimitat cu ajutorul unui covor rosu cu stalpisori imbracati in flori si faclii decorate cu organza.
Mesele si scaunele au fost imbracate in brocard ivoire si accesorizate cu esarfe de tafta mov,culoare preferata a mireselor.Tema nuntii a fost legata de pene mov,penele gasindu-se in toate locurile: buchetul miresei ,cocardele invitatiilor realizate din pene, meniurile de nunta cu pene , pene in decorul prezidiului. Penele au tronat pe mese in niste pahare inalte de sticla, dand astfel un aer somptuos intregii sali.Cosuletul cu flori a fost decorat cu pene mov, paharele mirilor si nasilor decorate cu dantela, perle si evident pene mov.
Toata nopatea ne-am distrat,am ras si am dansat de ma dor si acum picioarele,nunta fiind una de nota 10, veselie, fericire, zambete si multa distractie, acestea fiind cuvintele care descriu cel mai bine nunta dubla.
La sfarsitul noptii,spre dimineata,cand tortul a ajuns in sfarsit in mainile noastre,Luca mi-a daruit doua bilete de avion,care ne trimiteau direct la Roma,la un hotel de 5 stele,special pentru luni de miere.
Peste doua zile am plecat la Roma.Ajunsi acolo,ne-am dus la hotel,ne-am cazat,am luat cheia camerei,ne-am lasat bagajele,iar apoi am mers sa vizitam zona.Am trecut pe la Muzeul National din Roma,in care am vazut cea din urma opera care este o copie din marmura a faimoasei statui grecesti,dar am mai vazut si monede italiene si straine, de la cele din Republica Romana si Imperiu, Evul Mediu si Renastere pana la cunoscutele lire italiene si euro.
Luna petrecuta in Roma,a fost o luna relaxanta,pot spune o vacanta bine meritata.La cateva luni dupa ce ne-am intors,am aflat ca astept pe cineva.Da..mi-ar fi placut sa fie un copilas,dar spre marea mea fericire sunt doi copilasi.O fetita si un baietel.Deja m-am gandit la nume:Mara si Les.
Eram extreme de fericita.Non-stop mergeam in magazine de copii,luam hainute si ma uitam la ele toata ziua .Ba chiar am luat si animalute de plus.Ne-am mutat in noua casa a lui Luca,astfel amenajand cele doua camere.Una era roz si una albastra.
Am dat multi bani pentru ca cele doua camere sa arate asa cum mi-am dorit,dar a meritat.In fiecare camera existau: Patutul,care avea o saltea solida,impreuna cu o paturica,un cearsaf si o pernita; masuta pentru schimbat,un balansoar si un cos de gunoi pentru scutece.Prizele si intrerupatoarele erau acoperite cu capace pentru ca cei mici sa nu se raneasca,peretii erau acoperiti cu un tapet cu desene haioase,in mijlocul camerei exista un covoras frumos si moale,pe care cei mici se puteau juca,iar restul camerei era plina de animalute de plus si de diferite jucarele.
Noua luni de zile am decorat camere,am cumparat haine si incaltari,insa nu m-am gandit nici un moment cine or sa fie nasii copiilor,insa din ce moment July este nasa mea de cununie,Mary si Lora or sa fie nasele copiilor.Lora a fetitei,iar Mary a baietelului sau invers?!Nici nu mai stiu,pentru ca inca nu s-au hotarat.
Odata cu sarcina,a aparut si problema ingrasatului.Trebuia sa mananc sanatos,sa am grija de mine si de prichindei,insa era destul de greu,pentru ca hainele vechi nu ma mai cuprindeau,iar eu eram extreme de incantata de hainele de gravide,care au devenit preferatele mele.Luca era si acesta foarte incantat de copilasii lui.Imi mangaia non-stop imensitatea mea de burta,vorbea cu prichindeii,ba chiar le citea povesti in fiecare seara.
Iata cum s-a intamplat sa ajung la spital..locul meu favorit(glumesc).Dormeam linistita,in patul care il imparteam cu Luca,chiar daca nu prea puteam din cauza burtii,cand,dintr-odata am simtit o durere insuportabila in burta.M-am ridicat in picioare si tocmai am vazut ca mi s-a rupt apa cand am cazut in pat de durere.Luca s-a ridicat repede,m-a luat de brat si a coborat incet scarile casei,s-a dus in garaj a luat maisna si am pornit grabiti spre spital,emotionati si speriati.
Asa am ajuns eu la spital,Frumos nu?!

Am zis tare,dar foarte emotionata DA,asa incat toti au sarit de bucurie,au tipat,iar Aaron si Tom au deschis in cinstea noastra doua sticle de sampanie.Am luat incantata acel minunat inel ,l-am luat pe Luca sus in apartament si mi-am cerut scuze de starea mea somnoroasa,multumind tuturor de marea surpriza.

A doua zi de dimineata,ceasul nu a mai sunat cum se intampla de obicei,asa ca am putut dormi mai mult,si recunosc chiar aveam nevoie de un pui de somn bun.Luca a venit la mine si m-a sculat incetisor,spunand ca micul dejun ma asteapta.Am deschis ochii incetisor,iar in pat era o tava si nici urma de Luca.Pe tava era un biletel si un minunat trandafir rosu ca sangele.Pe biletel scria:”Du-te dupa petale.Ele te vor aduce la mine.”

Asa ca am pornit dupa petalele de trandafir si am ajuns in bucatarie.In mijlocul acesteia se afla Luca cu un buchet de trandafiri in brate si pe masa era un mic dejun delicios.Dupa ce am mancat,m-am dus la baie,mi-am facut un dus si m-am dus sa ma schimb.Mi-am luat pe mine o rochita roz cu gri si am inceput sa il caut pe Barney.

Acesta se afla sub masuta de lemn din sufragerie.L-am luat usor in brate,iar acesta s-a sculat incetisor.L-am mangaiat pe spate,i-am pus zgarda de gat si am plecat cu Luca intr-o plimbare prin oras,dar inainte de asta am deschis geamurile din toata casa si am lasat sa intre soarele in tot apartamentul.Era un soare orbitor asa ca mi-am luat si ochelarii de soare.

Ne-am plimbat impreuna cu Barney prin parc,admiram vremea frumoasa,ne-am dat in leagan(copilareste),am ras si dupa aceea l-am adus pe Barney acasa,iar noi am plecat in oras sa ne uitam de diferite lucruri,pentru ca nunta batea la usa,iar eu eram  foarte grabita.Prima data am mers la biserica,dupa care am fost sa dam comanda de invitatii.Luca m-a dus la bijuteria de unde mi-a cumparat inelul,pentru a ne uita de verighete.Mi-a placut foarte mult o pereche de verighete asa ca am cumparat-o.Luca m-a lasat singura pein mall pentru ca el avea intalnire cu un prieten.Asa ca m-am plimbat cateva ore bune prin mall,prin magazine de beblusi,de mirese ,de haine si de pantofi.

Spre seara eram acasa,iar Luca ma astepta cu o cina foarte romantica(foarte dragut din partea lui). A doua zi am mers cu cele trei prietene ale mele sa ma uit de rochie de mireasa,insa am vazut atat de multe si atat de frumoase,incat sunt asa de indecisa…Mary mi-a spus ca s-a hotarat si ca doreste ca nasa ei de nunta sa fie Lora,iar eu eram decisa ca nasii nostrii sa fie July si Robert.

O saptamana mai tarziu,am primit invitatiile asa ca am fost sa le impartim.Prima data am fost la Mary.Cu ocazia aceasta,ne-a daruit si ea invitatia de la nunta,insa era ceva suspect.Sigur ,nu era posbil.Nuntile erau in aceasi zi,iar eu nu renuntam la nunta mea,cu toate ca imi doream sa fie toti prietenii mei la nunta.Mary a venit cu o idee geniala:

-Ce ar fi daca nuntile se vor face in aceasi zii?!O nunta dubla.

-Minunata idee Mary!

Chiar asa era.Nuntile se vor face in aceasi zi,iar eu eram foarte incantata.

Am pus mana pe telefon si le-am sunat pe July si pe Mary,invitandu-le la o inghetata.Am plecat grabita de acasa si in cateva minute,eram intr-un taxi.Am ajuns la cofetaria unde trebuia sa ne intalnim,i-am dat tipului de la volan banii necesari,m-am dat jos grabita si imediat le-am zarit pe cele doua,la o masa,savurand fara mine doua inghetate delicioase.Am mers indata la masa lor,m-am asezat,am chemat-o pe fata care lua comanda,mi-am comandat o inghetata cu caramel si nuca si am inceput sa le povestesc despre ce era vorba.

Le-am aratat vederea si am inceput sa ne stoarcem mintea ce avea Lora sa ne spuna.Banuiam ca avea legatura cu un copil,din ce moment avea un bebelus pe vedere,insa nu prea imi venea a crede ca Lora o sa fie mamica,asa ca am renuntat la aceasta idee.

Dupa ce am terminat de mancat inghetata,ne-am ridicat de la masa,am platit si am mers sa ne plimbam prin oras.Ne-am hotarat :mergeam la piscina,pentru ca aveam un chef nebun sa innot.Am trecut pe acasa,mi-am luat costumul de baie si le-am asteptat pe fete sa ajunga la mine.Mi-a venit in minte sa il sun si pe Luca si sa il invit,poate o sa ne distram si mai mult.La usa au sunat cele doua fete,insotite de Tom si Robert,iar dupa cateva minute,timp in care i-am servit cu o ceasca de cafea,Luca a dat buzna in apartament,cerandu-si scuze.

Asa ca dupa ce cei patru iubitei si-au terminat cafeaua,am pornit spre piscina.Ajunsi acolo,mi-am dat imediat lejera rochita,care imi acoperea costumul de baie si m-am aruncat in apa din piscina.Ziua a fost superba,iar eu m-am distrat de minune.Peste vreo 4 ore de stat la piscina,am ajuns acasa,iar acolo,langa usa aprtamentului ma asteptau doua persoane foarte dragi mie:Lora si Aaron.

Lora era cam plinuta,insa nu prea am luat in seama acest mic amanunt,fiind foarte bucuroasa ca ii revad intr-un sfarsit.I-am poftit in apartament si i-am servit cu o bucata de prajitura delicioasa facuta chiar de mine.In timp ce Aaron era in dus,Lora mi-a spus ca are ceva important sa imi spuna.Mi-a dat prima data o veste proasta,ca o sa se mute acasa la Aaron si ca ii pare rau ca nu vom mai locui impreuna,insa mi-a dat o veste buna,as putea spune chiar foarte buna.Era insarcinata,in luna a 3a,iar mie nu imi venea sa cred.I-am felicitat si nu m-am putut abtine din plans.

A doua zi,cand Lora le-a dat tuturor marea veste,July si Mary nu mai puteau de fericire.Mary s-a hotarat sa fie ea nasa,fiindca peste cateva luni avea sa se casatoreasca.Nu imi venea sa cred.Toata lumea se casatoreste inafara de mine si in plus eram suparata pe ea ca nu ne-a spus.Ziua am petrecut-o frumos.Am stat acasa la Aaron si ne-am distrat facand glume,inotand in piscina si mancand tot felu de bunatati.Mi-a placut prajitura facuta de Lora,insa am apucat sa mananc decat o buatica,pentru ca Lora avea o pofta de mancare cum nu se mai vazuse pana atunci.

Seara cand am ajuns acasa,mi-am facut un dus,mi-am luat pe mine rochita de noapte si m-am apucat sa citesc o noua carte.Eram curioasa sa vad despre ce este vorba in ea.Era ora 21:43 cand m-am uitat ultima oara la ceas.Linistea a inceput sa se lase usor,somnul facandu-si si el aparita,insa deodata sunetul unei chitare s-a auzit,acesta fiind acompaniat de inca una si de o vioara.M-am dat jos din pat,am iesit pe balcon si am vazut uimita,cum Luca era afara insotit de prietenii mei si de o adevarata trupa muzicala.A inceput sa cante,iar eu eram atat de emotinata,inat nu mai puteam respira.Am iesit grabita de pe balcon,mi-am luat halatul peste rochita si papucii in picioare si am coborat scarile blocului.Cum am iesit din bloc,m-am dus direct la Luca,am sarit la gatul lui si am inceput sa ii multumesc pentru aceasta serenada minunata.Am fost si mai surprinsa cand a scos din buzunarul blugilor un inel minunat cu o piatra imensa si a spus:”Anne,vrei sa iti petreci restul vietii alaturi de mine?!

DUPA 6 LUNI

Dupa sase luni fericite,in care am avut multe realizari,astazi este o zi importanta pentru mine.In sfarsit astazi este deschiderea cabinetului medical,pe care cu atata efort,am reusit sa il deschid.Cei drept sunt foarte emotinonata,insa ma linisteste gandul ca prietenii mei vor fi alaturi de mine.Lora,asistenta mea,se chinuie de aseara sa isi gaseasca tinuta potrivita,insa nu a gasit nimic care sa o multumeasca,iar Aaron nu mai stie ce sa faca ca sa o calmeze.

La ora 11:45 eram in fata cabinetului.Presa era acolo,impreuna cu intervievista mea prefeata July,iar Mary a venit sa ma suntina,deoarece vroia sa scrie in ziarul ei despre noul cabinet din oras.Eram foarte emotionata.Mai emotionata decat in ziua cand am implinit 18 ani,cand am fost pentru prima oara pe scena si cand am intrat pentru prima oara in studioul de inregistrari.

Din departare,se zarea un tip,care alerga.Alerga asa de repede incat nu i-am putut vedea fata.Am vazut decat ca are un buchet de flori in mana.Presupun ca era un obsedat fara iubita,care vine la o inugurare a unui cabinet medical,pentru a-si intalni “dragostea”.In doua minutea acel tip obsedat se afla langa mine.Nu era nimeni altul decat Luca.Mi-a vanit sa rad,insa am zambit urandu-i bun venit.

La ora 12:00 am taiat funda rosie si am invitat presa in cabinet.Ca de fiecare data,au inceput cu intrebarile.July,care stia mai multe despre mine,a preluat conducerea si mi-a luat ea interviul.

-Buna ziua!

-Buna!

-Ce v-a determinat sa deveniti doctor?

-Sincer de mica mi-au placut copiii,si oamenii in general.Vroiam sa salvez vieti,si iata,ca s-a ivit ocazia potrivita si am profitat de ea.

-Considerati ca sacrificati ceva pentru cariera?

-Poate ca da..poate ca nu.Poate ca sacrific timpul meu liber,in care ma distram in cluburi si in care stateam pe messenger cu prietenii,dar sunt multumita de evolutia mea.Pentru ca nu o sa stau toata viata in cluburi.Trebuie sa fac un sacrificiu pentru a avea o careiera.Si nu cred ca este un maaare sacrificiu.

-Ce specialitate v-ati ales?

-Mi-a placut de tanara,de la liceu sa discut deschis cu oamenii,sa le pot da sfaturi,asa ca mi-am ales specialitatea de doctor psiholog.

-Reusiti sa comunicati bine cu pacientii?

-Da,chiar foarte bine.Imi place ca imi impartasesc din secretele lor si ca sunt niste oamneni maturi cu care pot discuta despre mai multe lucruri intr-o singura sedinta.

-Va multumesc.Si imi pare bine ca mi-ati acordat aceste minute.

-Nu aveti pentru ce.

Ziua de azi a decurs destul de bine.Am ajuns acasa obosita cu o durere foarte mare de picioare din cauza tocurilor.Am pus buchetul de trandafiri rosii in vaza,daruit de Luca,si m-am intins putin in pat.Cand incercam sa adorm,peste mine au intrat Lora,July si Mary,care m-au felicitat pentru ziua de astazi.Am inceput sa vorbim:

-Fetelor,mi-a placut de voi astazi.Multumesc July pentru interviu,Mary sper sa scrii despre mine doar lucruri bune,iar Lora…de ce esti asa de fercita?

-Sa ii zic fetelor?
-Spune-i..

-Ce puneti la cale ,dragele mele?

-Ei bine…eu..Lora,ma casatoresc!
Nu-mi venea sa cred.Pur si simplu nu credean ce auzeam,dar mi-am dat seama ca este adevrat,si am inceput sa tip in toata casa.Am felicitat-o pe Lora si i-am propus ca as putea fi eu nasa..daca nu se suprara si cele cele doua domnisoare care se chinuiau sa imi ascunda asta.July si Mary au zis ca nu se supara,dar doar cu conditia sa fie domnisoare de onoare.Lora a acceptat incantata.

Din acea zi ,am mers cu Lora sa isi caute rochie de mireasa,eu rochie de nasa,iar July cu Mary rochii de domnisoare de onoare,in timp ce Aaron facea pregatirile   celelalte:restaurant,biserica+ornamentele.In tot acest timp am devenit mai apropiata de Luca.I-am propus sa ne cuplam si noi,daca eu sunt nasa,Lora si Aaron sa aiba si un nas.Luca nu a refuzat deloc,oferindu-mi un lantic cu perle albe,pe care sa il port in ziua in care voi fi nasa.

Ziua nuntii se apropia,iar Aaron si Luca nu ne-au spus nimic despre toate cele ce trebuiau puse la punct,deoarece sotul voia sa ii faca sotiei un cadou surpriza.

PESTE 4 LUNI

Iata ca data de 25 august a venit.Astazi este ziua cea  mare.Lora se casatoreste,iar eu sunt nasa.Nu-mi vine sa cred sincer.Acum cateva luni eram la un pas de moarte acum suntem fericiti toti.O sa fie un Happy End cu siguranta.

Lora era foarte emotionata.Niciodata nu am vazut-o sa planga asa de mult,dar asa de furmos totodata.Rochia ei era minunata:alb imaculat,cu un trandafir cu piatra in mijloc…superb.La gat purta un lantic din argint cu pietricele forate mici si dragute,iar voalul era de un alb imaculat,care era prins de minunatul ei coc.

La ora 14:00 eram la Starea Civila.Momentul in care s-a auzit in sala de doua ori “DA”a fost un moment cu totul si cu totul special.Peste 36 de minute am ajuns la Biserica.Am trait momente emotionante,in care am inceput sa plangem cu totii.Cand am ajuns la restaurant,a fost o adevarata surpriza.Scaunele erau imbracate in alb cu verde,culorile preferate ale Lorei.Pe masa erau puse niste aranjamente florale:trandafiri rosi,albi si un crin in mijloc alb.Ringul de dans era imens,apropae incapeau 400 de persoane,bine ca noi eram 200,pentru ca aveam mult mai mult loc.

Ce va pot spune..a fost o nunta speciala.Nu imi vine sa cred ca sunt nasa si ca sunt impreuna cu Luca.Relatia noatra a inceput oficial deabia de 5 luni,insa ne intelegem foarte bine,si sunt sigura ca in curand vom face pasul cel mare si noi.Nunta a constinuat pana dimineata la ora 7:30,cand mirii au plecat in luna de miere in Australia.Astept nerabdatoare intoarcerea lor.

Ce pot zice…o zi minunata.Soarele straluceste pe cer inca de la ora 8:45.Cei drept adie putin vantul,dar nimic iesit din comun.Las geamul deschis si ma duc sa iau o farfurie din bufet.Ma gandeam sa pregatesc o omleta.Iau ouale din firgide,le sparg,le ametesc putin si le torn in cratita,in 10 minute  omleta mea este gata.Ma duc la masa,iau trei portocale,le bag in storcator si in trei minute iese un delicios suc de portocale,dulce-acrisor.Pun tacamuri si farfurii la masa,si ma duc sa o trezesc pe Lora.Cu grija ii soptesc la ureche ca a venit vremea sa se scoale.Micul dejun era gata si mai ramanea decat sa se scoale.Somnoroasa,m-a urmat in bucatarie,fara nici un cuvant.Ne-am asezat la masa si ne-am apucat sa mancam.Atunci,mi-am adus aminte ca eu trebuia sa termin cu viata mea,asa ca i-am propus sa mergem impreuna cu cortul,undeva in apropierea unui lac,sa fie o atmosfera destul de frumoasa.Noi doua impruna cu Aaron,Luca,July,Mary,Robert si Tom.

Lora era destul de incantata de idee,acceptand.Cand am terminat de mancat,ne-am imbracat,si am mers pe la prietenii nostri sa le propunem acest lucru.Fireste ca au fost de acord,si au zis ca o idee mai buna nici ca imi putea veni.Asa ca ne-am dus din nou acasa,ne-am pregatit bagajele,si ne-am dat intalnire la ora 13:00 in fata cafenelei de la coltul blocului.Cu o jumatate de ora inaine de plecare,m-am dus la mine in camera si mi-am facut planul.

Daca mergeam in locul pe acre il cunosteam eu,acolo era un pod,si era un moment oportun pentru a imi putea lua zilele.Timpul a trecut repede,parca in favoarea mea,si ne-am intanit cu cei sase prieteni.Ne-am urcat in masini si am pornit la drum.Da…chiar langa pod mergeam.Parca Bart ar vrea sa ma duc mai repede alaturi de el.Peste doua ore am ajuns acolo.Ne-am instalat corturile,iar eu am zis ca vreau sa vizitez zona,insa nu stiam ca Luca ma va urmari.Asa ca am mers pana la pod,si acolo m-am oprit in fata lacului.In cateva secunde am devenit foarte melancolica,lacrimile cazandu-mi pe obraji.Ma gandeam la anii trecuti,cat de frumosi au fost,dar si cat de tristi.Trupa noastra nu mai exista,Bart nu mai exista si in curand eu nu voi mai exista.Asa ca nu mai aveam nimic de pierdut.

Mi-am sters lacrimile cu furie,si tremurand am pus picioarele pe barele podului.Acum era simplu,imi luam avant si…gata,insa chiar atunci,cineva m-a prins de la spate, m-a ridicat in sus si m-a luat in brate.Luca stia ca vroiam sa fac o prostie,asa ca m-a urmarit.Lundu-ma in brate,a inceput sa planga si mi-a spus sa nu mai fac aceasta prostie niciodata.Strangandu-ma parca mai tare in brate mi-a explicat ca Bart a murit,ca asta a fost destinul lui si ca acum eu imi pot reface viata,alaturi de el,pentru ca stia ca Bart ar fi vrut sa fiu fericita.Am inceput sa palng si l-am luat in brate.Stiam ca are dreptate,asa ca am incetat sa ma mai gandesc la moarte si am incpeut sa privesc viata inainte,nu din spate,cum obisnuiam eu pana acum.Asa ca am mers impreuna,destul de fericiti la grup,si am avut si scuza perfecta.Ne intalnisem pe drum si am inceput sa ne uitam la acel rau minunat.Acel rau,care ma putea inghiti.Toata ziua ne-am jucat carti,am facut un gratar si ne-am distrat.Brusc mi-am dat seama ca nu ma mai gandeam la Bart si ca ar fi momentul potrivit sa imi vad de viata,iar Luca chiar ar putea fi persoana potrivita cu care mi-as continua viata.Asa ca salvarea mea,Luca,va fi si persoana pe care o sa o iubesc.Asta mi-am propus,si pana nu reusesc,nu pot renunta.Trei zile am stat cu cortul.A fost frumos,distractiv si..chiar o lectie de viata.

Ajunsi in oras,ne-am continuat viata.Ieseam in cluburi,mergeam la cumparaturi cu prietenele si la film.In acea zi,cand am ajuns acasa,m-am dus la Biserica si la cimintir.La Biserica i-am multumit lui Dumnezeu ca m-a salvat si ca m-a facut sa vad realitatea,iar la cimintir i-am cerut iertare lui Bart ca il voi inlocui cat mai curand.Speram sa ma ierte si sa fie fericit acolo sus pentru mine.M-am intors acasa impacata si l-am sunat pe Luca,fumand linistita o tigara.